Întotdeauna l-am admirat pe Don Quijote. L-am admirat și am învățat de la el. Cel care iubește nu trebuie să clintească în fața primejdiilor. Filosofia lui Quijote se poate găsi toată aici. Cel care iubește trebuie să fie și copil, să aibă suflet pur și inocent. În viață e nevoie de a avea simplitatea copilului și a nu profesa duplicitatea. Astfel, Don Quijote devine un om candid, de unde și tăria lui în fața pericolelor. Oare e bine să fim copii din când în când?
Însă delirul lui este percepție, alteori interpretare. Dacă el s-ar putea vindeca de acesta, păstrându-și curiozitatea și curajul, ar fi un cuceritor al lumii!
Copiii sunt cei care cuceresc lumea în cele din urmă, pleacă în expediții într-un ocean învolburat ce îi modelează ca viitori regi sau împărați, iar corabia ce-i poartă suntem noi. Sub ce fel de rege ți-ai dori să trăiești? Tu ești navigatorul așa că ai grijă la furtunile și valurile ce vin în calea lor.