Ceva urla in voi cand cititi acest titlu, nu? Ori cel putin asa ar trebui.
Poate parea ceva grotesc, dar se intampla mai des decat credeti. Cand iti arzi copilul cu tigara, sa stii, ca o parte din el moare, cate putin, iar timpul nu o va aduce inapoi. Un psihic in formare este foarte sensibil, in ciuda credintelor populare.
Din nefericire, asist tot mai des la astfel de scene, in mall-uri, in parcuri, in restaurante.
Parintele nervos, stresat, isi scoate copilul in oras cautand in acelasi timp si el putina relaxare. Dar sa fii tata, ori mama, e mai greu decat pare, iar copilul nu iti da pace deloc. Vrea una, vrea altceva, vrea sa stea, ba nu, vrea sa alerge, dar toate astea alaturi de tine, fiindca ii dai siguranta si incredere.
Trist este faptul ca uneori parintii nu inteleg asta, si incep sa isi arda copiii cu tigara.
De cate ori copilul tau plangea dupa atentia ta, si tu ai preferat sa il ignori ca sa fumezi o tigara? Ba chiar sa il pui la punct ca nu-ti da pace nici pentru acest viciu „nevinovat”.
Ori de cate ori preferi sa fumezi in loc de a sta cu propriul copil, si ii arati asta, este exact ca si cum ti-ai arde copilul cu tigara!